Despre Alex Stefanescu

Candidat Colegiul 7, Senat, Sector 4, Bucuresti Alianta Romania Dreapta

Născut la 6 noiembrie 1947 la Lugoj (unde părinţii săi, amândoi din nordul Moldovei, s-au aflat temporar).
Tata: Alexandru Ştefănescu - inspector financiar. Mama - Florica Ştefănescu - profesoară de lucru manual.
Doi fraţi: Alexandrina (n. 1949) şi Florin (n. 1951), în prezent - amândoi profesori universitari la Politehnica Bucureşti. Şcoala primară şi liceul - la Suceava, între 1954-1965 (Liceul „Petru Rareş”).
Licenţiat al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, în 1970.
În timpul facultăţii (1966) anchetat de Securitate pentru „afirmaţii duşmănoase la adresa regimului”; Tribunalul Militar hotărăşte neînceperea procesului, având în vedere vârsta inculpatului şi gradul redus de pericol social pe care îl prezintă; se ia hotărârea sancţionării sale administrative.
Între 1971-1989 lucrează succesiv în redacţiile publicaţiilor: Tomis (Constanţa), SLAST (Supliment literar-artistic al Scânteii tineretului), România liberă, Magazin.
Din 1990 - redactor la România literară. În 1995 devine redactor-şef al acestei reviste. Din 2012 – pensionar.
Membru al Uniunii Scriitorilor din 1977.
Membru al PNŢCD din 1994.
Vicepreşedinte al PNŢCD în perioada 2003-2004 şi din 2006 până în prezent.


Cărţi:

Preludiu, Ed. Cartea Românească, 1977 (critică literară)
Jurnal de critic, Ed. Cartea Românească, 1980
Tudor Arghezi interpretat de..., Ed. Eminescu, 1981 (antologie)
Între da şi nu, Ed. Cartea Românească, 1982 (critică literară)
Dialog în bibliotecă, Ed. Eminescu, 1984 (teorie literară)
Introducere în opera lui Nichita Stănescu, Ed.Minerva, 1986
Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Ed. Eminescu, 1987
Gheaţa din calorifere şi gheaţa din whisky (jurnal politic, 1990-1995), Institutul European Iaşi, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor)
Întâmplări, Institutul European Iaşi, 2000 (proză).
Ceva care seamănă cu literatura, Chişinău, Ed. Ştiinţa, 2003 (critică literară).
Jurnal secret, ilustraţii de Ion Barbu, Bucureşti, Ed. Corint, 2005.
Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), concepţia grafică: Mihaela Şchiopu, fotografii de Ion Cucu, Bucureşti, Ed. Maşina de scris, 2005. Premiul Special al Uniunii Scriitorilor pentru 2005; Premiul Academiei Române.
Jurnal secret. Noi dezvăluiri, ilustraţii de Florin Ştefănescu (Linu), Bucureşti, Ed. Corint, 2007.
Cum te poţi rata ca scriitor. Câteva metode sigure şi 250 de cărţi proaste, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2009.
Jurnal secret. Dezvăluiri complete. 2003–2009 (ediţie de autor, ne varietur). Desene de Florin Ştefănescu. Bucureşti, Ed. Corint, 2009 (ediţia a II-a – 2010).
Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări. Viniete de Florin Ştefănescu. Bucureşti, Ed. Curtea Veche, 2010 (ediţia a II-a – 2011).
Cum se fabrică o emoţie, Bucureşti, Ed. Ideea Europeană, 2010 (teorie literară).
Cum este să fii femeie?, dialog cu Lia Faur, Bucureşti, Ed. Maşina de scris, 2012.


Autor a peste 5.000 de articole de critică literară, publicate în presă.

Autor al piesei de teatru Melania şi ceilalţi jucată la Teatrul „Fantasio” din Constanţa în 1992 (cu titlul Love story în lift) în regia lui Constantin Dinischiotu şi la Teatrul de Stat din Arad în 1994, în regia lui Sabin Popescu.
Autor al scenariului pentru serialul de teatru TV în 12 episoade Căsătorie imposibilă (în regia lui Silviu Jicman, difuzat în 2000).
Realizează pentru Realitatea TV, săptămânal, timp de doi ani, 2004-2005, emisiunea Un metru cub de cultură (Premiul APTR pentru talk-show-uri pe 2004).
Realizează pentru TVR Cultural, saptamânal, în perioada 2007–2009, emisiunea Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ştefănescu (Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008).
Realizează pentru acelaşi post de televiziune, săptămânal, începând din 2009, emisiunea Tichia de mărgăritar. Apoi, din 2011, tot pentru TVR Cultural, emisiunea Iluminatul public.


Există o soluţie pentru redresarea ţării, pentru rezolvarea celor mai complicate probleme ale societăţii româneşti: SĂ NE FACEM TOŢI DATORIA.
Datoria – în sensul larg, atotcuprinzător al cuvântului, ceea ce înseamnă respectarea legilor, a obligaţiilor profesionale, a a regulilor de convieţuire.
Legile înseşi trebuie gândite astfel încât să poată fi aplicate. Ele trebuie totodată însoţite de o metodologie de sancţionare a celor care nu le respectă şi poate chiar de răsplătire a celor care le respectă în mod consecvent.

E-mail alex2108145@gmail.com

Va invit sa cititi mai multe detalii despre mine si despre activitatile mele profesionale pe pagina de facebook si pe site-ul personal

www.facebook.com/pages/Alexandru-Ștefănescu

www.alexstefanescu.ro

Va indemn sa semnati pentru Legea Caldurii aici